Materiale didactice pentru pregătirea unei lecţii despre sistemul nervos - neuronul

Neuronul 

Sistemul nervos

Sistemul nervos, un tot unitar ca structură şi funcţie, poate fi împărţit în:

  -— sistemul nervos somatic – asigură legătura dintre organism şi mediul său de viaţă.
—- sistemul nervos vegetativ- reglează activitatea organelor interne.

—Ţesutul nervos este format din două tipuri de celule: celule gliale şi neuroni.

Ce este neuronul ?

Neuronii sunt celule diferenţiate, care au obţinut funcţii specifice. Ei transmit, generează şi

recepţionează impulsul nervos şi au capacitatea de a genera şi conduce semnale de natură electrochimică - impulsurile nervoase. Spre deosebire de alte celule, ei nu se divid. Acest fapt înseamnă că tumorile ţesutului nervos sunt date numai de celulele gliale. Celulele gliale sunt celule-satelit ale neuronului, cu rol trofic, de susţinere şi de protecţie.

Neuronii au unele particularităţi care îi diferenţiază de alte tipuri celulare:

(1)sunt celule care şi-au pierdut capacitatea de a se divide;

(2) sunt extrem de longevive, putând funcţiona optim toată viaţa;

(3)au o rată metabolică înaltă, necesitând un aport continuu de oxigen şi glucoză fără de care mor în 6-7 minute;

Neuronul – structură/ alcătuire:

—Neuronii se disting printr-o mare varietate de forme şi dimensiuni, dar indiferent de tipul lor, sunt formaţi din corp celular şi prelungiri celulare (un axon şi una sau mai multe dendrite).

—Corpul celular (pericarionul) este centrul metabolic şi de sinteză al neuronului şi conţine nucleul şi o mare parte din citoplasmă. Prezintă toate organitele comune şi altor celule cu excepţia centrolilor şi organite specifice: neurofibrilele şi corpusculii Nissl.

—Prelungirile celulare sunt dendritele şi axonul.

a) Dendritele sunt de obicei numeroase, scurte şi bogat ramificate.

—Asigură o arie vastă de contact (cu alţi neuroni sau cu celule senzoriale) şi de recepţie a semnalelor, pe care le conduc la corpul celular (conducere centripetă).

b) Axonul este prelungirea unică şi mai lungă a neuronului. Axonul conduce impulsurile nervoase de la corpul celular spre capătul său terminal (conducere centrifugă). Porţiunea terminală a axonului este bogat ramificată şi constituie arborizaţia terminală. 

Clasificarea neuronilor

Se face dupa mai multe criterii:

-dupa formă, neuronii pot fi:
vRotunzi
vStelaţi
vPiramidali
vFuziformi
vGlomerulari cu dendrite puţine, dar foarte ramificate.

-după numărul prelungirilor,  pot fi:

Øunipolari (adendritici)

Ø pseudounipolari

Øbipolari

Ø multipolari.

odupă dimensiunile axonului  pot fi:

§tip Golgi I cu axon lung

§tip Golgi II cu axon scurt

§ amacrine fara axon.

odupă lungimea dendritelor pot fi:

—izodendritici

allodendritici

— idiodendritici.

odupa functie – pot fi:  motori

                                        senzitivi

                                        de asociatie

                                        secretorii.

Funcţiile neuronului

Un neuron, prin diferitele sale părţi componente, exercită cel puţin 4 funcţii:

-—primeşte informaţii de la alţi neuroni (în special pe calea dendritelor şi a somei);     

-—execută o computerizare, o sumare particulară a potenţialelor excitatorii şi inhibitorii ce sosesc la nivelul somei; 

-—conduce potenţialele de acţiune de-a lungul axonului şi ramificaţiilor sale;            

—-transferă informaţia primită altor neuroni sau celule efectuoare (musculare, glandulare, etc.).

Bibliografie

—=Anatomia omului – atlas şcolar – Florica Ţibea, Editura Corint, Bucureşti, 2007

=—Anatomia omului şi elementede educaţie pentru sănătate -Mihaela Marcu- Lapadat, MINISTERUL Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2006

=—Întrebări şi răspunsuri – Corpul uman, autor: Diane Stephns, traducător: Rodica Mihăilescu, Editura Didactică şi Pedagogică

=—http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/55-scintilatii-stiintifice-corpul-omenesc/3383-neuronii.html